Având în vedere prevederile art. 51 alin. (2) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi ale art. 72 din Hotărârea Guvernului nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile,
în baza art. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 412/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei emite următorul ordin:
Art. 1
Se aprobă Regulamentul privind formarea specifică de coordonator în materie de securitate şi sănătate în muncă pe durata elaborării proiectului şi/sau a realizării lucrării pentru şantiere temporare ori mobile, prevăzut în anexă.
Art. 2
Beneficiarii şi/sau managerii de proiect au obligaţia să desemneze un coordonator în materie de securitate şi sănătate în muncă pe durata elaborării proiectului lucrării şi/sau pe durata realizării lucrării, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile.
Art. 3
– Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 4
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ANEXĂ
REGULAMENT privind formarea specifică de coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului şi/sau a realizării lucrării pentru şantiere temporare ori mobile
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 234 din data de 4 aprilie 2007
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1
Prezentul regulament stabileşte cerinţele minime pentru formarea coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate în muncă pe durata elaborării proiectului şi/sau realizării lucrării pentru şantiere temporare sau mobile, denumiţi în continuare coordonatori.
Art. 2
Prezentul regulament se aplică în cazul formării tuturor coordonatorilor, indiferent de natura juridică a contractului în temeiul căruia îşi desfăşoară activitatea, de dificultatea şi complexitatea proiectului sau a lucrării de construcţii ori de inginerie civilă.
Art. 3
(1)În sensul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:
a)furnizori de formare profesională specifică a coordonatorilor – persoanele juridice de drept public sau privat care prestează servicii de formare profesională specifică, destinate dobândirii competenţelor necesare de către persoanele care urmează ca, după absolvirea programelor de formare, să poată practica ocupaţia de coordonator pe un şantier temporar sau mobil, denumite în continuare furnizori de formare;
b)desemnare – procedura prin care beneficiarul sau managerul de proiect are obligaţia să numească în calitate de coordonator numai o persoană competentă care a obţinut certificatul de absolvire pentru ocupaţia de coordonator;
c)formare specifică de coordonator – activitatea prin care se asigură formarea personalului în vederea dobândirii cunoştinţelor minime necesare realizării obligaţiilor prevăzute de lege, atât pe durata elaborării proiectului, cât şi pe durata realizării lucrării pe şantierele temporare sau mobile;
d)program de formare – planificarea activităţilor de pregătire teoretică şi/sau practică în vederea dobândirii unui anumit nivel de pregătire de către persoanele juridice sau fizice care îl promovează.
(2)Termenii şi expresiile definite la alin. (1) se completează cu termenii definiţi la art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile.
Art. 4
Participanţii la formare trebuie să dobândească abilităţile necesare în scopul:
a)de a răspunde condiţiilor stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 300/2006 şi prin alte acte normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în ceea ce priveşte exercitarea funcţiei de coordonator;
b)de a cunoaşte obligaţiile, rolul şi responsabilităţile fiecărui participant la realizarea proiectului şi a lucrărilor pe şantier;
c)de a menţine sub control problemele tehnice rezultate din participarea mai multor angajatori şi/sau antreprenori, subantreprenori, lucrători independenţi de pe şantierele temporare sau mobile, care ar putea conduce la accidente ori îmbolnăviri profesionale;
d)de a cunoaşte reglementările în vigoare cu privire la aspectele legate de securitatea şi sănătatea în muncă, aplicabile în activităţile pe care urmează să le îndeplinească;
e)de a întocmi toate documentele privind coordonarea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, potrivit legii;
f)de a controla modul în care se desfăşoară activitatea din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă pe fazele de execuţie stabilite prin proiect;
g)de a identifica şi a analiza riscurile, simple sau complexe, rezultate din activităţile desfăşurate de angajatori şi/sau antreprenori, subantreprenori, lucrători independenţi pe şantierele temporare ori mobile;
h)de a consilia persoanele cu competenţe în luarea deciziilor în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă, în sensul desfăşurării activităţii în cel mai sigur mod posibil.
CAPITOLUL II
Condiţii de participare la programe de formare a coordonatorilor
Art. 5
(1)La programele de formare a coordonatorilor poate participa, cu drepturi egale, orice persoană, fără discriminare pe criterii de sex, rasă, origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă.
(2)La programele de formare a coordonatorilor pot participa cetăţeni români sau aparţinând statelor membre ale Uniunii Europene, precum şi cetăţeni ai statelor semnatare ale Acordului privind Spaţiul Economic European sau apatrizii, cu condiţia să fi obţinut permis de muncă în România în conformitate cu reglementările legale în vigoare.
Art. 6
Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ai statelor semnatare ale Acordului privind Spaţiul Economic European, precum şi cetăţenii români, posesori ai unui document din care rezultă că au dobândit calitatea de coordonator în unul dintre aceste state, dobândesc, în contextul dreptului de stabilire pe teritoriul României, accesul la practicarea acestei activităţi.
Art. 7
(1)Realizarea formării specifice de coordonator se face numai pe cale formală, prin parcurgerea unui curs organizat cu caracter teoretic şi aplicativ.
(2)Formarea specifică de coordonator poate fi realizată numai de către furnizorii de formare care au fost autorizaţi în conformitate cu reglementările legale în vigoare să poată efectua astfel de programe.
Art. 8
La programele de formare a coordonatorilor pot participa orice persoane aflate în situaţiile prevăzute la art. 5, după cum urmează:
1.persoane cu studii superioare (de lungă sau de scurtă durată), având specializările:
a)construcţii civile, industriale, agricole şi inginerie civilă;
b)construcţii căi ferate, drumuri şi poduri;
c)instalaţii pentru construcţii;
d)construcţii hidrotehnice;
e)utilaje pentru construcţii;
f)geodezie;
g)utilaj tehnologic pentru construcţii;
h)ingineria şi managementul resurselor tehnologice pentru construcţii;
i)inginerie minieră pentru lucrări subterane pe şantierele de hidroconstrucţii şi construcţii tunele;
2.arhitecţi şi conductori arhitecţi;
3.pentru cursurile de formare a coordonatorilor de nivel de bază se admite şi înscrierea personalului cu studii medii cu specializările prevăzute la pct. 1 şi 2, cu respectarea prevederilor art. 16 alin. (2).
Art. 9
La programele de formare specifică de coordonator pot participa numai persoanele care au efectuat cursurile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, conform reglementărilor în vigoare, după cum urmează:
a)persoanele cu studii medii şi curs de pregătire în securitatea şi sănătatea în muncă corespunzător nivelului mediu pot participa la programe de formare de nivel de bază;
b)persoanele cu studii superioare şi curs de pregătire în securitatea şi sănătatea în muncă corespunzător nivelului superior pot participa la programe de formare de nivel de bază sau superior.
CAPITOLUL III
Organizarea formării coordonatorilor
Art. 10
În vederea înscrierii la un program de formare specifică de coordonator, solicitantul trebuie să prezinte furnizorului de formare un dosar cu următoarele documente:
a)cerere de înscriere la programul de formare;
b)copie de pe buletinul/cartea de identitate sau alte acte care să dovedească identitatea;
c)copie de pe certificatul de naştere;
d)curriculum vitae;
e)copie de pe diploma de absolvire a instituţiei de învăţământ;
f)copie de pe cartea de muncă sau registrul de evidenţă a salariaţilor, din care să rezulte experienţa profesională în construcţii sau în conducerea şantierului;
g)copie de pe documentele din care rezultă că are un nivel de pregătire mediu sau superior în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, conform Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006.
Art. 11
(1)Furnizorii de formare au obligaţia ca în cadrul programului să precizeze orarul de desfăşurare a acestuia.
(2)Programul de formare trebuie să se finalizeze cu susţinerea unei probe scrise, care constă într-un test-grilă, şi a unui proiect.
(3)Data susţinerii proiectului se stabileşte de către furnizorul de formare, de comun acord cu membrii comisiei de autorizare.
(4)În situaţia în care un absolvent nu îndeplineşte condiţiile de promovare a testului-grilă stabilit de organizatorul cursului, nu poate fi admis la susţinerea proiectului.
Art. 12
Structura programului de formare specifică de coordonatori se stabileşte pe două nivele de competenţă:
a)nivelul de bază, care se adresează absolvenţilor cu studii medii;
b)nivelul superior, care se adresează absolvenţilor cu studii superioare de lungă sau de scurtă durată.
Art. 13
Numărul de ore alocat formării specifice de coordonator, corespunzător celor două niveluri de formare, este după cum urmează:
a)pentru nivelul de bază – 60 de ore;
b)pentru nivelul superior – 90 de ore.
Art. 14
Programul de formare a coordonatorilor pentru nivelul de bază trebuie să asigure dobândirea cunoştinţelor şi abilităţilor de către absolvenţii respectivelor cursuri, cel puţin în ceea ce priveşte aspectele prevăzute în anexa nr. 1.
Art. 15
Programul de formare a coordonatorilor pentru nivelul superior trebuie să asigure dobândirea cunoştinţelor şi abilităţilor de către absolvenţii respectivelor cursuri, cel puţin în ceea ce priveşte aspectele prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 care fac parte integrantă din prezentul regulament.
CAPITOLUL IV
Dispoziţii finale
Art. 16
(1)Coordonatorii care au absolvit cursuri de formare pentru nivelul de bază pot desfăşura activitatea pentru care au fost pregătiţi la elaborarea proiectelor şi/sau pe şantierele aferente acestora, de maximum 500 m2 suprafaţă construită desfăşurată.
(2)În cazul în care coordonatorul a absolvit doar studii medii (tehnician), acesta nu va putea fi angajat decât coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării.
Art. 17
Coordonatorii care au absolvit cursuri de formare pentru nivelul superior pot desfăşura activitatea pentru care au fost pregătiţi la elaborarea oricăror proiecte şi/sau pe şantierele aferente acestora.
Art. 18
Până la data de 1 septembrie 2007, funcţia de coordonator poate fi ocupată de orice persoană fizică sau juridică ce îndeplineşte condiţiile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, corespunzătoare nivelului mediu sau superior de pregătire şi cu experienţă în activitatea de construcţii.
ANEXA Nr. 1
LISTA neexhaustivă a subiectelor pe care trebuie să le dezvolte cursurile de formare a coordonatorilor de securitate şi sănătate în muncă pentru nivelul de bază
Programul de formare specifică a coordonatorilor pentru nivelul de bază trebuie să cuprindă cursuri referitoare cel puţin la următoarele teme:
1.legislaţia naţională şi europeană aplicabile: Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Hotărârea Guvernului nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile, Hotărârea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă, de către lucrători a echipamentelor de muncă;
2.rolul pe care îl au în construcţii, din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, formarea, regulamentele interne, instrucţiunile proprii, activităţile şi responsabilităţile persoanelor participante;
3.principiile generale de prevenire a riscurilor pentru lucrători în exercitarea muncii lor de pe şantier;
4.coordonatorul de securitate şi sănătate în muncă, drepturi şi responsabilităţi;
5.atribuţiile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate în muncă;
6.relaţia dintre coordonator şi beneficiar (investitorului);
7.cooperarea dintre lucrătorii desemnaţi şi/sau serviciile de prevenire şi coordonator;
8.elaborarea capitolului referitor la securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul proiectului de execuţie;
9.măsuri de prevenire în faza de proiectare, de organizare de şantier şi în faza de execuţie;
10.procedurile care se derulează şi obligaţiile diferiţilor actori în cazul producerii accidentelor de muncă;
11.prezentarea principalelor riscuri specifice sectorului construcţii, referitoare la riscuri ergonomice, la manipularea manuală a maselor, riscurile specifice lucrărilor de zidărie, turnare structuri, planşee şi grinzi, riscurile aferente folosirii schelelor şi montării elementelor prefabricate, riscurile specifice activităţilor de transport de materiale sau de persoane, riscurile specifice lucrărilor de întreţinere şi construcţii de drumuri şi riscurile specifice construcţiilor edilitare;
12.riscuri şi prevederi specifice lucrărilor de demolare şi de îndepărtare a deşeurilor, dărâmăturilor;
13.simularea preevaluării unei tehnologii specifice privind riscurile de accidentare şi elaborarea măsurilor de prevenire, a procedurilor ulterioare;
14.principii generale de organizare a activităţii de transport în zona adiacentă şantierului şi în interiorul acestuia;
15.instrumentele coordonării: planul de securitate şi sănătate în muncă, dosarul de intervenţii ulterioare, modul de ţinere a unui registru de coordonare, structura coordonării;
16.studii de caz; aplicaţii pentru şantiere mici şi mari;
17.ghidul european de bune practici.
ANEXA Nr. 2
LISTA neexhaustivă a subiectelor pe care trebuie să le conţină cursurile de formare a coordonatorilor de securitate şi sănătate în muncă pentru nivelul superior, suplimentar faţă de cele pentru nivelul de bază
Programul de formare specifică a coordonatorilor de nivel superior trebuie să cuprindă cel puţin cursuri cu subiectele menţionate în anexa nr. 1, plus următoarele:
1.noţiuni de drept al construcţiilor; piaţa muncii şi serviciilor; actori şi tipurile existente de contracte;
2.organizarea securităţii şi sănătăţii în muncă la nivel naţional şi la nivelul angajatorilor (structura organizatorică, relaţii funcţionale);
3.atribuţiile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate în muncă pe durata elaborării proiectului lucrării;
4.relaţia dintre coordonatorul în materie de securitate şi sănătate în muncă pe durata elaborării proiectului lucrării şi managerul de proiect;
5.factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională (executant sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă);
6.riscuri de accidentare specifice, în funcţie de tipul şantierului (construcţii, clădiri, poduri, căi ferate, drumuri, hidrotehnice etc.);
7.plan de urgenţă şi plan de evacuare;
8.ergonomie: mediu, sarcina fizică şi psihică, aspecte psihosociale; integrarea ergonomiei în munca de concepţie;
9.protecţia mediului în proiecte şi pe şantiere;
10.riscul de surpare;
11.riscurile specifice pentru: lucrul în tunele, lucrul în spaţii închise, lucrul cu aer comprimat şi în mediu hiperbaric, lucrări geotehnice, lucrări pe malul apei, lucrări sub apă, lucrări în vecinătatea canalelor, lucrări cu explozivi;
12.prevenirea incendiilor pe durata elaborării proiectului;
13.intervenţia coordonatorului în planificare;
14.concepţia arhitecturală şi modalităţile de aplicare a principiilor de prevenire.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 234 din data de 4 aprilie 2007
