Ordonanţa de urgenţă nr. 89/2014
pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul
managementului situaţiilor de urgenţă şi al apărării împotriva incendiilor
Descarca PDF cu OUG_89-2014
Secţiunea 1
Titlul actului normativ
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ
pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul
managementului situaţiilor de urgenţă şi al apărării împotriva incendiilor
Secţiunea a 2-a
Motivul emiterii prezentului act normativ
1. Descrierea situaţiei actuale
1. Hotărârea Parlamentului nr.44/2014 a consfinţit noua structură şi componenţă a Guvernului, iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.86/2014 a stabilit măsurile de reorganizare necesare, astfel ca administraţia publică centrală să poată funcţiona în limitele decise de Legislativ. De asemenea, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.87/2014, s-a decis desfiinţarea Comitetului naţional pentru intemperii şi calamităţi, activitatea acestuia fiind preluată de Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă.
2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.21/2004 stabileşte mecanismele instituţionale şi atribuţionale în ceea ce priveşte managementul situaţiilor de urgenţă; întrucât în cuprinsul acesteia sunt nominalizate expres instituţiile (ministere şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale) care au roluri în gestionarea situaţiilor de urgenţă, rezultă că reglementarea depinde, în mod direct, de structura Guvernului, respectiv de competenţele şi atribuţiile stabilite în sarcina ministerelor care-l compun. În aceste condiţii rezultă că existenţa unor mecanisme flexibile de adaptare a responsabilităţilor, pentru noile entităţi care intră în compunerea Guvernului, ar asigura o
2
mai bună stabilitate şi coerenţă a regulilor în materie.
O.U.G. nr.21/2004 prevede, de asemenea, un mecanism de desemnare a persoanei care asigură coordonarea unitară a forţelor implicate în intervenţie, denumită şi comandantul acţiunii. Acest mecanism este dependent de convocarea şi constituirea comitetului pentru situaţii de urgenţă, ceea ce poate avea influenţă asupra modului de gestionare operativă a situaţiei. Stabilirea unor reguli predeterminate, pe baza cărora să se asigure desemnarea comandantului acţiunii şi delimitarea competenţelor acestuia, ar fi preferabilă, faţă de un mecanism care să presupună decizia unor persoane. În cadrul aceloraşi reguli (care ar putea fi prevăzute într-o hotărâre a Guvernului), se poate stabili şi modul în care decizia membrilor comitetelor pentru situaţii de urgenţă conduce la menţinerea desemnării persoanei coordonatoare, la transferul competenţelor către o altă persoană, la extinderea sau limitarea competenţelor de acţiune, ş.a.m.d.
De asemenea, instituirea unui sistem de sprijin al persoanei coordonatoare, prin desemnarea unor comandanţi ai intervenţiei, la locul producerii evenimentului excepţional, ar trebui să conducă la o mai bună gestionare a situaţiei de urgenţă.
Potrivit legislaţiei în vigoare, în cadrul comitetelor pentru situaţii de urgenţă judeţene şi al Municipiului Bucureşti, conducătorul inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean sau al Municipiului Bucureşti are calitatea de membru, alături de alţi şefi ai serviciilor deconcentrate, descentralizate şi de gospodărie comunală, ori de managerii unor instituţii şi societăţi comerciale de interes judeţean care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă. Extinderea competenţelor acestuia ar putea reprezenta un element de sprijin pentru gestionarea eficientă a situaţiei de urgenţă.
3. Dispoziţiile Legii nr.307/2006 în domeniul stingerii incendiilor şi salvării persoanelor în subteran, la operatorii economici care produc, stochează sau utilizează substanţe toxice care prin contact ori inhalare pot cauza moartea personalului, la centralele nucleare, ş.a.m.d., stabilesc doar un rol de asistenţă tehnică de specialitate al structurilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, fără a prevedea şi intervenţia şi coordonarea operaţională a forţelor şi mijloacelor aflate la locul intervenţiei.
În aceste condiţii, este necesar să se menţină prevederile referitoare la intervenţia imediată a entităţilor
3
specializate ce pot asigura punerea în siguranţă provizorie a instalaţiilor speciale, de alimentare a fluxului tehnologic, însă acestea trebuie completate şi cu competenţe pentru structurile profesioniste pentru situaţii de urgenţă, urmând ca asistenţa tehnică de specialitate să se asigure doar la exploatările miniere subterane şi în mediul subteran speologic.
4. La nivel naţional, populaţia şi autorităţile pot fi afectate de producerea mai multor tipuri de risc, parte dintre acestea, în ultima perioadă, având o manifestare simultană care produce dezastre complexe, prin compunerea multiplicativă a efectelor. Prin urmare, impactul asupra funcţionării normale a comunităţilor şi asupra mediului creează consecinţe extreme, atât în mod direct (decese, răniri, afecţiuni psihologice şi pierderi materiale), cât şi indirect (pierderi economice, perturbări ale activităţii industriale, costuri de reconstrucţie, distrugerea florei şi faunei, modificarea microclimatului).
Pe de altă parte, complexitatea acţiunilor de intervenţie operativă impune o abordare multi-risc a managementului consecinţelor, ceea ce implică în mod evident utilizarea tehnicii de intervenţie pe concepte multi-disciplinare în domeniul operaţional şi o adaptare permanentă a procedurilor de intervenţie aplicate în cazul urgenţelor majore.
Precizăm că, potrivit O.G. nr.88/2001, serviciile de urgenţă profesioniste se constituie în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti ca servicii publice deconcentrate în subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă; acestea funcţionează ca inspectorate pentru situaţii de urgenţă, cu personalitate juridică. Respectând modul de organizare la nivel teritorial prevăzut de lege, intervenţia Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Ilfov se desfăşoară circular, în jurul Municipiului Bucureşti, fapt pentru care un număr semnificativ de intervenţii în judeţul Ilfov sunt asigurate prin intermediul echipajelor specializate ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti sau sunt solicitate în sprijin grupări ale acestui inspectorat. În acest sens, având în vedere riscurile identificate la nivelul Municipiului Bucureşti şi al judeţului Ilfov, dar şi necesitatea unei abordări complementare a acţiunilor de răspuns, în referire şi la modul eficient în care lucrează integrat Serviciul de ambulanţă al Municipiului Bucureşti
4
şi judeţului Ilfov, la nivelul unităţilor administrativ teritoriale menţionate, dar şi dezvoltarea continuă în zona rezidenţială a Municipiului Bucureşti, se impune reorganizarea structurală, dar şi operativă a celor două inspectorate pentru situaţii de urgenţă, prin înfiinţarea unui singur inspectorat având competenţă teritorială pe raza ambelor unităţi administrativ teritoriale.
2.Schimbări preconizate
Prezentul act normativ are în vedere:
a) abrogarea art.VII din O.U.G. nr.1/20141, pentru a permite ca anumite prevederi ale proiectului de faţă să poată opera imediat asupra O.U.G. nr.21/2004.
b) amendarea O.U.G. nr.21/2004, astfel încât să se asigure:
1. corelarea cu dispoziţiile O.U.G. nr.87/2014, care au consemnat desfiinţarea Comitetului naţional pentru intemperii şi calamităţi şi preluarea atribuţiilor acestuia de Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă;
2. stabilirea competenţelor Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă; astfel, textul face trimitere la o hotărâre a Guvernului (H.G. nr.94/2014 privind organizarea şi funcţionarea comitetului), în cuprinsul căreia vor fi stabilite tipurile de risc gestionate (fenomene hidrometeorologice periculoase, alunecări de teren, incendii de pădure, avalanşe, poluare de ape, muniţie neexplodată, şamd);
3. stabilirea rolului inspectorului şef al inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene şi al Municipiului Bucureşti, în cadrul comitetelor judeţene şi al Municipiului Bucureşti; acesta va unul dintre vicepreşedinţii comitetului şi va asigura coordonarea unitară a tuturor componentelor cu responsabilităţi în realizarea intervenţiei;
4. stabilirea unui mecanism flexibil de actualizare a listei ministerelor şi instituţiilor publice în cadrul cărora se constituie şi funcţionează centre operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă, reglementarea acestuia urmând să se realizeze prin hotărâre a Guvernului; modificările intervenite în structura Guvernului nu vor mai determina intervenţia asupra O.U.G. nr.21/2004, ci doar o actualizare a unei hotărâri a Guvernului, eliminându-se în acest fel un posibil vid de
1 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;
5
reglementare (determinat de procedurile de modificare a unei legi);
5. clarificarea şi simplificarea modului de desemnare şi stabilire a competenţelor comandantului acţiunii, prin includerea unui text care să permită Guvernului, prin hotărâre, să reglementeze în această materie; de asemenea, în aceeaşi manieră se va proceda şi cu comandantul intervenţiei, „instituţie” consacrată normativ prin prevederile acestui proiect; avantajul instituirii unui mecanism de reguli prestabilite va fi că desemnarea persoanei care coordonează intervenţia (comandantul acţiunii) nu se va mai raporta la o decizie a comitetului pentru situaţii de urgenţă, acesta putând decide, ulterior, condiţiile în care se menţin, se extind, se transferă competenţele de gestionare a evenimentului.
6. instituirea temeiului juridic adecvat pentru a delega Guvernului competenţa de reglementare a tuturor elementelor care definesc managementul tipurilor de risc; în prezent, actul normativ incident (reprezentat de H.G. nr.2288/2004) se referă doar la repartizarea funcţiilor de sprijin, materia fiind aşadar insuficient reglementată.
c) modificarea art. 48 din Legea nr.307/2006, în ceea ce priveşte măsurile ce trebuie luate pentru stingerea incendiilor şi salvarea persoanelor în subteran, la operatorii economici care produc, stochează sau utilizează substanţe toxice care prin contact ori inhalare pot cauza moartea personalului, la centralele nucleare, ş.a.m.d.
d) înfiinţarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ,,Dealul Spirii’’ Bucureşti-Ilfov, prin reorganizarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii” al Municipiului Bucureşti şi a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Codrii Vlăsiei”al Judeţului Ilfov, care se desfiinţează. Reorganizarea va conduce la: – creşterea capacităţii de intervenţie în situaţiile de urgenţă generate de tipurile de risc ce se pot manifesta (de ex.: incendii, fenomene meteorologice periculoase, prim ajutor, etc), tradusă în scăderea timpului de răspuns la intervenţie; – distribuţia echilibrată a echipamentelor şi autospecialelor pentru a acoperi, relativ uniform, răspunsul la toate tipurile de risc la nivelul celor două unităţi administrativ teritoriale; – asigurarea complementarităţii şi gradualităţii
6
intervenţiei într-un mod eficient prin eliminarea unor bariere birocratice în privinţa aprobării utilizării resurselor în cele două unităţi administrativ-teritoriale, precum şi a manevrei de forţe şi mijloace; – o mai bună administrare a resurselor umane, materiale şi financiare prin reorganizarea structurilor de specialitate ale celor două inspectorate pentru situaţii de urgenţă; – creşterea nivelului de siguranţă a cetăţenilor prin posibilitatea înfiinţării unor puncte de lucru în zonele de interes operativ, mai ales în judeţul Ilfov, dar şi în cele în care se manifestă riscuri potenţial generatoare de situaţii de urgenţă.
3. Alte informaţii
Motivarea urgenţei:
Având în vedere modificările intervenite în structura şi componenţa Guvernului, decise prin Hotărârea Parlamentului nr.44/2014,
Ţinând seama de faptul că potrivit actelor normative în vigoare, ministerele şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale au responsabilităţi în managementul situaţiilor de urgenţă, de necesitatea asigurării continuităţii exercitării atribuţiilor în acest domeniu, indiferent de modificările intervenite în structura şi componenţa Guvernului, şi de importanţa adaptării imediate a rolurilor pe care noile entităţi formate trebuie să le îndeplinească în privinţa gestionării situaţiilor de urgenţă,
Luând în considerare faptul că este necesară crearea unui mecanism operativ pentru desemnarea persoanei care asigură coordonarea tuturor forţelor implicate în intervenţie, a cărui activare să se realizeze imediat, de la momentul producerii evenimentului, aşadar premergător convocării şi întrunirii comitetelor pentru situaţii de urgenţă,
Ţinând seama de faptul că reglementările în vigoare în domeniul stingerii incendiilor şi salvării persoanelor în subteran, la operatorii economici care produc, stochează sau utilizează substanţe toxice care prin contact ori inhalare pot cauza moartea personalului, la centralele nucleare, ş.a.m.d., stabilesc doar un rol de asistenţă tehnică de specialitate al structurilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, fără a prevedea şi intervenţia şi coordonarea operaţională a forţelor şi mijloacelor aflate la locul intervenţiei,
Întrucât o amendare a acestor reglementări este
7
absolut necesară pentru crearea unui cadru adecvat de stabilire a modului de răspuns la producerea unor situaţii de urgenţă, care să reducă riscul unor efecte negative asupra personalului angajat şi de intervenţie,
Ţinând seama de faptul că neadoptarea măsurilor propuse, în regim de urgenţă, poate avea un impact negativ asupra vieţii persoanelor, integrităţii bunurilor acestora şi activităţii unor instituţii, mai ales în contextul în care perioada de iarnă, şi în special cea a sărbătorilor, se caracterizează prin vulnerabilităţi şi riscuri ridicate în domeniul situaţiilor de urgenţă – cum ar fi înmulţirea numărului de incendii produse la gospodăriile individuale, apariţia unor fenomene meteorologice periculoase (ninsori abundente sau îngheţ) şi a consecinţelor acestora (înzăpeziri ale unor drumuri publice, izolarea unor localităţi), utilizarea unor materiale pirotehnice,
Rezultă că ne aflăm în faţa unor elemente care vizează interesul public şi care constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată.
Secţiunea a 3-a
Impactul socio-economic al prezentului act normativ
1.Impactul macroeconomic
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
2. Impactul asupra mediului de afaceri
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
3. Impactul social
Reglementările propuse asigură îmbunătăţirea cadrului de exercitare a competenţelor în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, ceea ce, implicit, ar trebui să determine o creştere a calităţii serviciilor publice oferite populaţiei
4. Impactul asupra mediului
Reglementările propuse ar trebui să determinte efecte pozitive asupra mediului, întrucât prin natura intervenţiilor are loc o diminuare sau limitare a evenimentelor care se pot produce în domeniul situaţiilor de urgenţă.
5. Alte informaţii
Nu este cazul.
8
Secţiunea a 4-a
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt,
pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)
– mii lei –
Indicatori
Anul curent
Următorii 4 ani
Media pe 5 ani
2014
2015
2016
2017
2018
1
2
3
4
5
6
7
1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care:
a) bugetul de stat, din acesta:
(i) impozit pe profit
(ii) impozit pe venit
b) bugete locale:
(i) impozit pe profit
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
(i) contribuţii de asigurări
2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care:
a) buget de stat, din acesta:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
b) bugete locale:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
(i) cheltuieli de personal
contribuţii de asigurări de sanatate
3. Impact financiar, plus/minus, din care:
a) bugetul de stat
b) bugete locale:
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
4. Propuneri pentru acoperirea creşterii
9
cheltuielilor bugetare
5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare
6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificarilor veniturilor si/sau cheltuielilor bugetare
7. Alte informaţii
Modificările propuse nu vizează creşterea cheltuielilor bugetare afectate domeniului managementului situaţiilor de urgenţă. Prin propunerea de reglementare de la art.153 din O.U.G. nr.21/2004, se urmăreşte doar clarificarea modului în care se suportă cheltuielile curente şi de capital ale centrelor de coordonare şi conducere a intervenţiei.
Secţiunea a 5-a
Efectele prezentului act normativ asupra legislaţiei în vigoare
1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor prezentului act normativ:
a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a prezentului act normativ;
b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziţii.
1. H.G. nr.94/2014 va fi modificată şi completată astfel încât să se asigure corelarea cu dispoziţiile care prevăd preluarea atribuţiilor Comitetului naţional pentru intemperii şi calamităţi, de către Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă;
2. abrogarea H.G. nr.121/2014, pentru corelare cu demersul de la pct.1
3. înlocuirea H.G. nr.2288/2004 cu o reglementare nouă, pentru a consacra toate elementele care definesc managementul tipurilor de risc.
2. Compatibilitatea prezentului act normativ cu legislaţia comunitară în materie
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
3. Decizii ale Curţii Europene de Justiţie şi alte documente
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
4. Evaluarea conformităţii
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
Denumirea actului sau documentului comunitar, numarul, data adoptării şi data publicării
Gradul de conformitate
(se conformează / nu se conformează)
Comentarii
5. Alte acte normative şi / sau documente internaţionale din
Nu este cazul.
10
care decurg angajamente
6. Alte informaţii
Nu este cazul.
Secţiunea a 6-a
Consultările efectuate în vederea elaborării prezentului act normativ
1. Informatii privind procesul de consultare cu organizatii neguvernamentale, institute de cercetare si alte organisme implicate
Nu este cazul.
2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul prezentului act normativ
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia în care prezentul act normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 521 / 2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative
Nu este cazul.
4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750 / 2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente
Nu este cazul.
5. Informaţii privind avizarea de către:
Prezentul act normativ a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ prin avizul nr.1420/2014
a) Consiliul Legislativ
b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
11
c) Consiliul Economic şi Social
d) Consiliul Concurenţei
e) Curtea de Conturi
6. Alte informaţii
Avizul Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul nr. 181A/23.12.2014
Secţiunea a 7-a
Activităţi de informare publică privind elaborarea
şi implementarea prezentului act normativ
1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării prezentului act normativ
2. Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării prezentului act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice
Nu este cazul.
3. Alte informaţii
Nu este cazul.
Secţiunea a 8-a
Măsuri de implementare
1. Măsurile de punere în aplicare a prezentului act normativ de către autorităţile administraţiei publice centrale şi / sau locale – înfiinţarea unor noi organisme sau extinderea competenţelor instituţiilor existente
2. Alte informaţii
12
Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al apărării împotriva incendiilor.
Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne
Gabriel Oprea
