ORDIN Nr. 647 din 16 mai 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase

                   EMITENT:      MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

                     PUBLICAT  ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 460 din 31 mai 2005

Descarca PDF cu OMAI 647-2005 Plan urgenta

 

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă şi ale art. 11 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase,

în temeiul art. 9 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 604/2003, cu modificările ulterioare,

 

ministrul administraţiei şi internelor emite următorul ordin:

 

ART. 1

Se aprobă Normele metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

ART. 2

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor va monitoriza îndeplinirea prevederilor prezentului ordin.

ART. 3

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării. Începând cu aceeaşi dată se abrogă orice reglementări contrare.

 

  1. Ministrul administraţiei şi internelor,

Anghel Andreescu,

secretar de stat

 

ANEXA 1

 

NORME METODOLOGICE

privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase

 

CAP. 1

Dispoziţii generale

 

ART. 1

Normele metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase, denumite în continuare norme metodologice, se aplică în cadrul obiectivelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, precum şi în cadrul agenţilor economici de stat sau privaţi care produc, prelucrează, manipulează, depozitează şi utilizează substanţe toxice, inflamabile sau explozive, care pot produce poluări, incendii, explozii, avarii ori accidente chimice cu impact asupra vieţii, proprietăţii şi factorilor de mediu atât pe amplasamentul obiectivului, cât şi în afara acestuia.

ART. 2

(1) Scopul elaborării prezentelor norme metodologice constă în stabilirea unei concepţii unitare de întocmire a planurilor de urgenţă atât la nivelul titularilor de activităţi potenţial generatoare de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, cât şi la nivelul autorităţilor publice locale care au responsabilităţi de acţiune în astfel de situaţii.

(2) Prezentele norme metodologice vor asigura cadrul juridic, organizatoric şi funcţional în vederea planificării şi executării măsurilor specifice, pentru activităţile care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase la obiectivele identificate de autorităţile teritoriale de protecţie a mediului şi cele de protecţie civilă, conform reglementărilor legale în vigoare.

(3) În sensul prezentului ordin, prin autoritatea centrală pentru protecţie civilă se înţelege Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, iar prin autoritatea teritorială pentru protecţie civilă se înţelege inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean sau Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti.

ART. 3

În conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice se întocmesc următoarele tipuri de planuri de urgenţă:

– plan de urgenţă internă;

– plan de urgenţă externă.

ART. 4

(1) Planurile de urgenţă prevăzute la art. 3 se adaptează în funcţie de specificul fiecărui obiectiv, de tipurile de accidente potenţiale, de felul şi de cantităţile substanţelor periculoase, de organizarea administrativ-teritorială şi de condiţiile de mediu.

(2) Principalele tipuri de evenimente în care sunt implicate substanţe periculoase, pentru care se întocmesc planuri de urgenţă, sunt:

– emisii de substanţe periculoase;

– avarii;

– accidente chimice majore;

– incendii;

– explozii.

 

CAP. 2

Planul de urgenţă internă

 

ART. 5

(1) Planul de urgenţă internă se elaborează în scopul planificării măsurilor specifice pentru reducerea riscului asupra sănătăţii angajaţilor, calităţii factorilor de mediu şi integrităţii bunurilor materiale, în caz de evenimente în care sunt implicate substanţe periculoase, produse pe amplasamentul unor obiective – sursă de risc chimic, incendiu, explozii şi poluări.

(2) Planul prevăzut la alin. (1) are la bază identificarea riscurilor potenţiale specifice, precum şi procedurile de răspuns în vederea asigurării:

– informării oportune a titularilor de activităţi, angajaţilor, populaţiei şi autorităţilor publice locale;

– pregătirii personalului cu funcţii de decizie, a angajaţilor şi a forţelor de intervenţie;

– intervenţiei de urgenţă, în mod organizat şi într-o concepţie unitară, pentru prevenirea, limitarea şi înlăturarea consecinţelor;

– refacerii şi reabilitării factorilor de mediu;

– reluării în condiţii normale a activităţilor de producţie.

ART. 6

(1) Elaborarea planurilor de urgenţă internă se realizează de către titularii de activităţi cu pericol potenţial de producere a unor evenimente generate de substanţe periculoase, în cantităţi egale sau mai mari decât cele prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 95/2003.

(2) Organul tehnic care coordonează elaborarea planului de urgenţă internă este compartimentul de protecţie civilă.

(3) Planul de urgenţă internă se întocmeşte în două exemplare, dintre care un exemplar se păstrează la dispeceratul obiectivului sau la ofiţerul de serviciu, iar celălalt exemplar, de către inspectorul de protecţie civilă al obiectivului.

(4) Procesul de elaborare a planului de urgenţă internă se bazează pe informaţiile conţinute în raportul de securitate al obiectivului, elaborat potrivit art. 8 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 95/2003.

(5) Termenele de elaborare a planurilor de urgenţă internă sunt:

  1. a) pentru obiectivele noi şi pentru obiectivele existente care suferă modificări importante, înainte de începerea funcţionării acestora în noile condiţii;
  2. b) pentru obiectivele existente, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.

ART. 7

(1) Planul de urgenţă internă, aprobat de către titularul activităţii, se prezintă spre avizare autorităţilor teritoriale pentru protecţie civilă, precum şi celorlalte autorităţi abilitate, în funcţie de specificul obiectivului.

(2) Verificarea planurilor de urgenţă internă se efectuează de către personal atestat de autoritatea centrală de protecţie civilă, numit prin ordin de zi pe unitate.

(3) Avizul prevăzut la alin. (1) se eliberează sub semnătura şefului inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean.

ART. 8

(1) Planul de urgenţă internă se va distribui după cum urmează:

– două exemplare originale – la titularul de activitate;

– o copie – la autoritatea teritorială de protecţie civilă;

– o copie – la autoritatea teritorială de protecţie a mediului.

(2) Extrase din planul de urgenţă internă se vor distribui autorităţilor publice care l-au avizat, forţelor de intervenţie interne şi externe care au misiuni de acţiune pe amplasament, precum şi vecinilor ce pot fi afectaţi în cazul producerii unui accident.

(3) Responsabilitatea distribuirii planului de urgenţă internă revine inspectorului de protecţie civilă.

(4) Planul de urgenţă internă va cuprinde o listă de distribuţie a exemplarelor originale, copiilor şi extraselor.

ART. 9

(1) Responsabilitatea actualizării planului de urgenţă internă revine inspectorului de protecţie civilă al obiectivului, această activitate realizându-se anual sau ori de câte ori apar modificări, astfel:

– schimbarea unor persoane cu responsabilităţi în schema generală de răspuns la urgenţe;

– schimbarea adreselor/numerelor de telefon, fax, telex etc.;

– modificări în situaţiile cu necesarul de resurse umane şi materiale, cu acordul titularului de activitate;

– modificări în programul de instruire-pregătire.

(2) Revizuirea planului de urgenţă internă se realizează la intervale de cel mult 3 ani sau la solicitarea autorităţilor teritoriale de protecţie civilă, pe baza modificărilor produse în:

– caracteristicile surselor de risc;

– structura economică a obiectivului;

– realizarea cooperării;

– concepţia aplicării planului.

(3) După fiecare actualizare şi revizuire modificările sunt transmise prin grija inspectorului de protecţie civilă tuturor celor cărora li s-a distribuit planul sau extrasul de pe acesta.

ART. 10

(1) Planul de urgenţă internă va fi testat şi evaluat prin exerciţii organizate de către titularul activităţii.

(2) Înainte de executarea exerciţiilor se asigură actualizarea sau, după caz, revizuirea planului de urgenţă internă, precum şi antrenamente parţiale cu personalul de decizie şi cu forţele de intervenţie.

(3) Pregătirea exerciţiilor şi antrenamentelor se execută pe baza unui grafic întocmit de inspectorul de protecţie civilă, avizat de compartimentele de specialitate ale obiectivului şi de autoritatea teritorială de protecţie civilă şi aprobat de titularul activităţii.

(4) Anual se va executa cel puţin câte un exerciţiu pentru fiecare tip de eveniment în care sunt implicate substanţe periculoase, precum incendiu, explozie, avarie, accident chimic, emisie de substanţe periculoase.

(5) Exerciţiile şi antrenamentele cu scenarii care presupun efecte în afara amplasamentului se vor organiza şi desfăşura cel puţin o dată la 3 ani.

(6) Evaluarea planului de urgenţă internă se realizează după executarea exerciţiilor prevăzute la alin. (1), pe baza concluziilor şi rapoartelor prezentate de personalul special angrenat în acest scop, câte un exemplar din raportul de evaluare fiind transmis autorităţilor teritoriale de protecţie civilă şi celor de protecţie a mediului.

ART. 11

Structura-cadru a planului de urgenţă internă este prevăzută în anexa nr. 1.

 

CAP. 3

Planul de urgenţă externă

 

ART. 12

(1) Planul de urgenţă externă se elaborează în scopul planificării într-o concepţie unitară a măsurilor necesare pentru protecţia vieţii, proprietăţii şi a calităţii factorilor de mediu din afara amplasamentelor obiectivelor, în caz de accident major, în care sunt implicate substanţe periculoase.

(2) Planul de urgenţă externă urmăreşte:

  1. a) realizarea în timp scurt, în mod organizat şi într-o concepţie unitară a măsurilor şi acţiunilor de protecţie şi intervenţie în caz de accident major;
  2. b) reducerea impactului asupra sănătăţii populaţiei din jurul amplasamentului asupra calităţii factorilor de mediu şi integrităţii bunurilor materiale;
  3. c) informarea şi alarmarea oportună a populaţiei;
  4. d) planificarea modalităţilor de evacuare a populaţiei expuse riscului în situaţii de urgenţă;
  5. e) stabilirea procedurilor de acţiune a forţelor de intervenţie din afara amplasamentului.

ART. 13

(1) Autorităţile teritoriale pentru protecţie civilă elaborează planuri de urgenţă externă pentru fiecare obiectiv cu pericol potenţial de producere a unor evenimente generate de substanţe periculoase, în cantităţi egale sau mai mari decât cele prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 95/2003.

(2) Planul de urgenţă externă se va elabora în două exemplare, dintre care unul se va păstra la titularul activităţii, iar celălalt la centrul operaţional al inspectoratului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă.

(3) În procesul de elaborare a planului de urgenţă externă autoritatea teritorială de protecţie civilă va consulta autorităţile administraţiei publice locale, structurile deconcentrate ale ministerelor cu responsabilităţi de intervenţie la accidente majore, populaţia din zonele de risc, precum şi institutele de cercetare şi de învăţământ.

(4) Planul de urgenţă externă se elaborează ţinându-se seama de informaţiile cuprinse în raportul de securitate şi de reglementările legale privind prevenirea accidentelor majore.

(5) Termenele de elaborare a planului de urgenţă externă sunt:

  1. a) pentru obiectivele noi şi pentru obiectivele existente care suferă modificări importante, înainte de începerea funcţionării acestora;
  2. b) pentru obiectivele existente, în termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.

ART. 14

(1) Planul de urgenţă externă se aprobă de prefect, după avizarea acestuia de către autorităţile teritoriale de poliţie, jandarmi, de protecţie a mediului, inspecţia muncii, sănătate publică, precum şi de alte autorităţi abilitate, după caz, potrivit specificului obiectivului.

(2) Aprobarea şi avizul prevăzute la alin. (1) se consemnează, sub semnătură, pe prima pagină a planului de urgenţă externă de către şefii fiecărei instituţii abilitate.

ART. 15

(1) Planul de urgenţă externă se va distribui după cum urmează:

  1. a) un exemplar original se va păstra în cadrul centrului operaţional al inspectoratului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă;
  2. b) un exemplar original – la preşedintele comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă;
  3. c) o copie – la autoritatea centrală de protecţie civilă.

(2) Extrase din planul de urgenţă externă se vor distribui tuturor autorităţilor publice locale de specialitate cu sarcini de intervenţie, precum şi autorităţilor administraţiei publice locale dispuse în zonele de planificare la urgenţă.

(3) Responsabilitatea distribuirii planului de urgenţă externă revine autorităţii teritoriale de protecţie civilă.

(4) Planul de urgenţă externă va cuprinde o listă de distribuţie a exemplarelor originale, copiilor şi extraselor.

ART. 16

(1) Planurile de urgenţă externă se actualizează, prin grija autorităţii teritoriale de protecţie civilă, anual sau ori de câte ori apar modificări în ceea ce priveşte:

  1. a) componenţa schemei de organizare la urgenţă;
  2. b) adresele, numerele de telefon, fax;
  3. c) modificările în situaţiile cu necesarul de resurse umane şi materiale;
  4. d) modificările în programul de instruire-pregătire.

(2) Revizuirea planului de urgenţă externă se realizează la intervale de cel mult 3 ani, pe baza modificărilor produse în:

– caracteristicile surselor de risc;

– realizarea cooperării;

– concepţia aplicării planului;

– structura aşezărilor umane din zonele de risc.

(3) După fiecare actualizare şi revizuire modificările sunt transmise, prin grija autorităţii teritoriale pentru protecţie civilă, tuturor celor care sunt trecuţi pe lista de distribuţie a planului de urgenţă externă.

ART. 17

(1) Planul de urgenţă externă va fi testat şi evaluat prin exerciţii şi aplicaţii organizate de autorităţile teritoriale pentru protecţie civilă, pe baza unui grafic aprobat de prefectul judeţului.

(2) Înainte de executarea exerciţiilor se asigură actualizarea sau, după caz, revizuirea planului de urgenţă externă, precum şi antrenamente parţiale cu personalul de decizie şi cu forţele de intervenţie.

(3) Pentru asigurarea unei pregătiri adecvate a personalului cu atribuţii de decizie şi de intervenţie vor fi organizate şi desfăşurate periodic mai multe tipuri de activităţi, astfel:

– exerciţii de simulare în centrul operaţional pentru situaţii de urgenţă;

– exerciţii cu scenarii de urgenţă pe amplasament;

– exerciţii cu scenarii de urgenţă în afara amplasamentului;

– antrenamente de specialitate la sală şi în teren;

– aplicaţii de specialitate.

(4) Exerciţiile cu scenarii care presupun efecte în afara amplasamentului se vor organiza şi desfăşura cel puţin o dată la 3 ani şi vor fi, de regulă, corelate cu exerciţiile organizate de titularul activităţii.

(5) Evaluarea planului de urgenţă externă se realizează după executarea exerciţiilor şi aplicaţiilor, pe baza concluziilor şi rapoartelor prezentate de personalul special angrenat în acest scop, un exemplar din raportul de evaluare fiind transmis la autoritatea centrală de protecţie civilă.

ART. 18

Structura-cadru a planului de urgenţă externă este prezentată în anexa nr. 2.

 

CAP. 4

Dispoziţii finale

 

ART. 19

Autoritatea centrală de protecţie civilă va elabora, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice, un regulament cu proceduri operaţionale specifice pentru organizarea şi conducerea activităţilor de prevenire şi combatere a consecinţelor avariilor/accidentelor în care sunt implicate substanţele periculoase prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 95/2003.

ART. 20

Titularul de activitate este obligat să furnizeze autorităţilor teritoriale pentru protecţie civilă, în termenele prevăzute de reglementările legale în vigoare, toate informaţiile necesare pentru elaborarea planului de urgenţă externă.

ART. 21

Planurile de urgenţă internă şi externă se pun în aplicare imediat de către titularul activităţii şi, atunci când situaţia o impune, de către autorităţile teritoriale de protecţie civilă, în următoarele situaţii:

  1. a) când survine un accident major;
  2. b) când survine un eveniment necontrolat care, prin natura sa, poate provoca un accident major.

ART. 22

Pentru neschimbare, pe fiecare filă a planurilor de urgenţă internă şi externă se aplică ştampila instituţiei sau a agentului economic care l-a elaborat.

ART. 23

În vederea participării publicului la dezbaterea conţinutului planurilor de urgenţă internă şi externă, se vor organiza informări prin intermediul mass-media, expuneri, conferinţe, dezbateri publice, pagini web şi altele asemenea.

ART. 24

Pentru întocmirea planurilor de urgenţă internă şi externă, precum şi a planurilor de protecţie şi intervenţie se pot angaja persoane fizice sau juridice atestate, în condiţiile legii.

ART. 25

Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

ANEXA 1

la normele metodologice

 

STRUCTURA-CADRU

a planului de urgenţă internă

 

  1. Lista cu distribuţia planului
  2. Evidenţa actualizărilor şi revizuirilor
  3. Cuprins
  4. Generalităţi
  5. Informaţii despre obiectiv
  6. Identificarea şi clasificarea evenimentelor
  7. Clasificarea urgenţelor
  8. Notificarea, informarea şi alarmarea
  9. Organizarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie
  10. Comunicaţiile
  11. Logistica
  12. Monitorizarea factorilor de mediu
  13. Comunicarea cu mass-media şi informarea publică
  14. Verificarea planului

 

ANEXA 2

la normele metodologice

 

STRUCTURA-CADRU

a planului de urgenţă externă

 

  1. Lista cu distribuţia planului
  2. Evidenţa actualizărilor şi revizuirilor
  3. Cuprins
  4. Generalităţi
  5. Informaţii despre obiectiv
  6. Cadru general
  7. Organizarea centrului de coordonare a intervenţiei
  8. a) Schema de organizare
  9. b) Tabel cu încadrarea funcţiilor
  10. Identificarea şi clasificarea evenimentelor
  11. Clasificarea urgenţelor
  12. Notificarea, informarea şi alarmarea
  13. Declararea şi introducerea stării de alertă
  14. Organizarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie
  15. a) Proceduri specifice pentru fiecare formaţiune de intervenţie
  16. b) Tabel-sinteză al forţelor de intervenţie
  17. c) Acţiuni pe termen lung
  18. Comunicaţiile
  19. Logistica
  20. Monitorizarea factorilor de mediu
  21. Încetarea stării de alertă
  22. Comunicarea cu mass-media şi informarea publică
  23. Verificarea planului

 

–––––