HOTĂRÂRE Nr. 642 din 29 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice

         EMITENT:      GUVERNUL ROMÂNIEI

PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 603 din 13 iulie 2005

Descarca PF cu HGR 642-2005 clasif op ec prot civ

 

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (2) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

ART. 1

Se aprobă Criteriile de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

ART. 2

Pe baza criteriilor prevăzute la art. 1, precum şi a procedurii prezentate în anexă inspectoratele judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă stabilesc încadrarea localităţilor, instituţiilor publice şi operatorilor economici în clasificarea din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice.

ART. 3

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, autorităţile administraţiei publice locale, conducerile instituţiilor publice şi ale operatorilor economici, indiferent de forma de proprietate, vor pune la dispoziţie inspectoratelor judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă datele şi informaţiile necesare, corespunzătoare criteriilor de clasificare.

ART. 4

În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, în cadrul centrelor operaţionale din inspectoratele judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă se întocmeşte catalogul local cuprinzând clasificarea unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice.

ART. 5

În termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, prin Centrul Operaţional Naţional, centralizează datele din catalogul local al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale în Catalogul naţional cuprinzând clasificarea unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice.

ART. 6

(1) În termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice şi operatorii economici vor efectua analize de risc în detaliu, vor delimita geografic şi vor constitui bănci de date informatizate privind aceste riscuri, care vor fi reactualizate periodic şi integrate în sistemul naţional de monitorizare.

(2) Anual cataloagele locale şi cel naţional se actualizează prin grija inspectoratelor judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, respectiv a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei şi internelor,

Vasile Blaga

 

Ministrul transporturilor,

construcţiilor şi turismului,

Gheorghe Dobre

 

Ministrul finanţelor publice,

Ionel Popescu

 

ANEXA 1

 

CRITERII DE CLASIFICARE

a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice

 

ART. 1

(1) Riscurile care se iau în consideraţie pentru clasificarea unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile sunt:

  1. a) riscuri naturale:
  2. cutremure;
  3. alunecări şi prăbuşiri de teren;
  4. inundaţii;
  5. fenomene meteorologice periculoase;
  6. avalanşe;
  7. incendii de pădure;
  8. b) riscuri tehnologice:
  9. accidente chimice;
  10. accidente nucleare;
  11. incendii în masă;
  12. accidente grave pe căi de transport;
  13. eşecul utilităţilor publice;
  14. c) riscuri biologice:
  15. epidemii;
  16. epizootii/zoonoze.

(2) Elementele expuse riscurilor specifice care se au în vedere sunt:

  1. populaţia;
  2. animalele;
  3. proprietatea;
  4. activităţile social-economice;
  5. mediul înconjurător.

ART. 2

Prin risc se înţelege nivelul de pierderi preconizat, în sens probabilistic, estimat în victime, proprietăţi distruse, activităţi economice întrerupte, impact asupra mediului datorită manifestării unui hazard într-o anumită zonă şi cu referire la o anumită perioadă de timp.

ART. 3

(1) Încadrarea unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici în clase de risc se face în baza analizei de risc.

(2) Analiza de risc este metoda de cuantificare a riscurilor pe baza identificării riscului, determinării frecvenţei evenimentelor şi consecinţelor asupra elementelor expuse ale fiecărui eveniment pentru fiecare tip de risc specific.

ART. 4

În funcţie de frecvenţa şi de consecinţele situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de riscuri specifice, riscul poate fi principal sau secundar.

ART. 5

(1) Pentru clasificarea unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice, în catalogul naţional şi în cataloagele locale se vor folosi acronime.

(2) Acronimele, modul de alocare şi semnificaţia lor sunt prezentate în tabelul de mai jos:

 

Tabel – Modul de alocare a acronimelor asociate riscurilor

 

______________________________________________________________

Nr.           Tipul de risc                Principal  Secundar

crt.

______________________________________________________________

  1. Cutremur C          c
  2. Alunecare/prăbuşire de teren At/Pt      at/pt
  3. Inundaţie Id         id
  4. Secetă S          s
  5. Avalanşă Av         av
  6. Incendiu de pădure                  Ip         ip
  7. Accident chimic Ach        ach
  8. Accident nuclear An         an
  9. Incendiu în masă Im         im
  10. Accident grav de transport Atp        atp
  11. Eşecul utilităţilor publice Eup        eup
  12. Epidemie Ed         ed
  13. Epizootie Ez         ez

______________________________________________________________

 

ART. 6

(1) Clasificarea unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice, se face în baza încadrării în criterii de clasificare.

(2) Încadrarea se realizează prin aplicarea criteriilor cuprinse în prezenta anexă şi poate avea şi alte valori decât cele specificate, justificată în baza unui studiu de risc efectuat de către instituţii abilitate.

ART. 7

Clasificarea unităţilor administrativ-teritoriale din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice, constituie criteriul de bază pentru:

  1. a) stabilirea structurii, specializării şi amplasării serviciilor publice profesioniste şi voluntare;
  2. b) dotarea cu mijloace tehnice şi materiale de intervenţie, aparatură şi echipamente de protecţie a structurilor profesioniste şi voluntare pentru intervenţie în situaţii de urgenţă;
  3. c) întocmirea schemei de acoperire a riscurilor de către inspectoratele judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă;
  4. d) elaborarea planurilor pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;
  5. e) stabilirea tematicii de pregătire şi a exerciţiilor pentru structurile profesioniste şi voluntare pentru intervenţie în situaţii de urgenţă;
  6. f) conştientizarea populaţiei asupra riscurilor specifice şi informarea acesteia cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru reducerea efectelor negative şi adoptarea unui comportament adecvat în situaţii de urgenţă.

ART. 8

Clasificarea instituţiilor publice/operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice, constituie criteriul de bază pentru:

  1. a) stabilirea structurilor proprii de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă la care sunt expuse/expuşi;
  2. b) dotarea cu mijloace tehnice şi cu materiale de intervenţie, aparatură şi echipamente de protecţie a structurilor de intervenţie în situaţii de urgenţă;
  3. c) întocmirea schemei proprii de acoperire a riscurilor;
  4. d) elaborarea planurilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă;
  5. e) stabilirea tematicii de pregătire şi a exerciţiilor pentru personalul şi structurile proprii de intervenţie în situaţii de urgenţă;
  6. f) determinarea frecvenţei auditului intern efectuat în cadrul sistemului de management al riscului;
  7. g) conştientizarea personalului propriu şi a populaţiei potenţial afectate în ceea ce priveşte riscurile specifice şi informarea acesteia cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru reducerea efectelor negative şi adoptarea unui comportament adecvat în situaţii de urgenţă.

 

  1. Criterii de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale

 

Unităţile administrativ-teritoriale sunt clasificate astfel:

  1. Din punct de vedere al expunerii la riscul de cutremur:
  2. a) unitate administrativ-teritorială dispusă în zonă seismică de intensitate mai mare sau egală cu VII pe scara MSK;
  3. b) unitate administrativ-teritorială dispusă în zonă seismică de intensitate mai mică de VII pe scara MSK.
  4. Din punct de vedere al expunerii la riscul de alunecări/prăbuşiri de teren:
  5. a) unitate administrativ-teritorială dispusă în zonă cu potenţial ridicat de producere a alunecărilor de teren sau afectată de alunecări primare/reactivate;
  6. b) unitate administrativ-teritorială dispusă în zonă cu potenţial mediu/scăzut de producere a alunecărilor de teren sau neafectată de alunecări primare/reactivate.
  7. Din punct de vedere al expunerii la riscul de inundaţii:
  8. a) unitate administrativ-teritorială potenţial afectată de inundaţii datorate revărsărilor unui curs de apă, scurgerilor pe torenţi sau unde cantitatea maximă de precipitaţii, înregistrată în ultimii 100 de ani, depăşeşte 100 mm/24 h;
  9. b) unitate administrativ-teritorială neafectată de inundaţii datorate revărsărilor unui curs de apă, scurgerilor pe torenţi sau unde cantitatea maximă de precipitaţii, înregistrată în ultimii 100 de ani, este mai mică de 100 mm/24 h.
  10. Din punct de vedere al expunerii la riscul de secetă:
  11. a) unitate administrativ-teritorială situată în zone cu risc faţă de fenomenul de secetă;
  12. b) unitate administrativ-teritorială situată în afara zonelor cu risc faţă de fenomenul de secetă.
  13. Din punct de vedere al expunerii la riscul de avalanşe:
  14. a) unitate administrativ-teritorială dispusă în zonă de munte;
  15. b) unitate administrativ-teritorială dispusă în podiş/deal/câmpie.
  16. Din punct de vedere al expunerii la riscul de incendii de pădure:
  17. a) unitate administrativ-teritorială situată în zona de influenţă a unui incendiu de pădure;
  18. b) unitate administrativ-teritorială situată în afara zonei de influenţă a unui incendiu de pădure.
  19. Din punct de vedere al expunerii la riscul de accident chimic:
  20. a) unitate administrativ-teritorială situată în interiorul zonelor de planificare la urgenţă chimică;
  21. b) unitate administrativ-teritorială situată în exteriorul zonelor de planificare la urgenţă chimică.
  22. Din punct de vedere al expunerii la riscul de accident nuclear:
  23. a) unitate administrativ-teritorială situată în interiorul zonelor de planificare la urgenţă nucleară;
  24. b) unitate administrativ-teritorială situată în exteriorul zonelor de planificare la urgenţă nucleară.
  25. Din punct de vedere al riscului la incendii în masă:
  26. a) unitate administrativ-teritorială situată în zona de influenţă a incendiilor în masă;
  27. b) unitate administrativ-teritorială situată în afara zonelor de influenţă a incendiilor în masă.
  28. Din punct de vedere al riscului la accidente grave pe căi de transport:
  29. a) unitate administrativ-teritorială cu trafic intens;
  30. b) unitate administrativ-teritorială cu trafic moderat sau redus.
  31. Din punct de vedere al riscului de eşec al utilităţilor publice:
  32. a) unitate administrativ-teritorială dependentă de un sistem centralizat de utilităţi publice;
  33. b) unitate administrativ-teritorială dependentă de două sau de mai multe sisteme centralizate de utilităţi publice ori fără sistem centralizat de utilităţi publice.
  34. Din punct de vedere al expunerii la riscul epidemiologic:
  35. a) unitate administrativ-teritorială cu risc crescut;
  36. b) unitate administrativ-teritorială cu risc mediu sau scăzut.
  37. Din punct de vedere al expunerii la riscul epizootic:
  38. a) unitate administrativ-teritorială cu risc crescut;
  39. b) unitate administrativ-teritorială cu risc mediu sau scăzut.

 

  1. Criterii de clasificare a instituţiilor publice şi operatorilor economici

 

Instituţiile publice şi operatorii economici sunt clasificaţi astfel:

  1. Din punct de vedere al expunerii la riscul de cutremur:
  2. a) instituţie publică/operator economic dispusă/dispus în zonă seismică de intensitate mai mare sau egală cu VII pe scara MSK;
  3. b) instituţie publică/operator economic dispusă/dispus în zonă seismică de intensitate mai mică de VII pe scara MSK.
  4. Din punct de vedere al expunerii la riscul de alunecări/prăbuşiri de teren:
  5. a) instituţie publică/operator economic dispusă/dispus în zonă cu potenţial ridicat de producere a alunecărilor de teren sau afectată de alunecări primare/reactivate;
  6. b) instituţie publică/operator economic dispusă/dispus în zonă cu potenţial mediu/scăzut de producere a alunecărilor de teren sau neafectată de alunecări primare/reactivate.
  7. Din punct de vedere al expunerii la riscul de inundaţii:
  8. a) instituţie publică/operator economic potenţial afectată/afectat de inundaţii datorate revărsărilor unui curs de apă, scurgerilor pe torenţi sau unde cantitatea maximă de precipitaţii, înregistrată în ultimii 100 de ani, depăşeşte 100 mm/24 h;
  9. b) instituţie publică/operator economic neafectată/neafectat de inundaţii datorate revărsărilor unui curs de apă, scurgerilor pe torenţi sau unde cantitatea maximă de precipitaţii, înregistrată în ultimii 100 de ani, este mai mică de 100 mm/24 h.
  10. Din punct de vedere al expunerii la riscul de secetă:
  11. a) instituţie publică/operator economic dispusă/dispus în zone cu risc faţă de fenomenul de secetă;
  12. b) instituţie publică/operator economic dispusă/dispus în afara zonelor cu risc faţă de fenomenul de secetă.
  13. Din punct de vedere al expunerii la riscul de incendii de pădure:
  14. a) instituţie publică/operator economic situată/situat în zona de influenţă a incendiului de pădure;
  15. b) instituţie publică/operator economic situată/situat în afara zonei de influenţă a incendiului de pădure.
  16. Din punct de vedere al expunerii la riscul de accident chimic:
  17. a) instituţie publică/operator economic dispusă/dispus în zonele de planificare la urgenţă chimică;
  18. b) instituţie publică/operator economic dispusă/dispus în afara zonelor de planificare la urgenţă chimică.
  19. Din punct de vedere al expunerii la riscul de accident nuclear:
  20. a) instituţie publică/operator economic dispusă/dispus în zona de planificare la urgenţă nucleară;
  21. b) instituţie publică/operator economic dispusă/dispus în afara zonelor de planificare la urgenţă nucleară.

 

–––––